Planul National de Actiune (2011-2013)

Construcţia instituţională

România a devenit membră a Grupului de Prieteni ai Alianţei Civilizaţiilor în luna martie 2007, desemnând în acelaşi timp un coordonator naţional din cadrul MAE.

România a fost printre primele state membre ale Grupului de prieteni care au adoptat un plan naţional de acţiune pentru Alianţa Civilizaţiilor (5 martie 2009). 

Trăsătura specifică a contribuţiei României la obiectivele Alianţei Civilizaţiilor constă în promovarea acestora pe plan naţional, integrarea lor în politicile şi activităţile de stimulare a dialogului intercultural, cultivarea interesului pentru iniţiativă al mediului academic şi societăţii civile în general, pe fondul punerii în valoare a diversităţi etnice, culturale şi religioase, precum şi a tradiţiilor de toleranţă şi respect reciproc din societatea românească.

 Imediat după aderarea la Grupul de prieteni coordonarea naţională s-a făcut prin intermediul unui grup de lucru inter-instituţional din care au făcut parte, alături de reprezentanţii unor ministere şi departamente, reprezentanţi ai societăţii civile care să ilustreze diversitatea religioasă şi culturală a societăţii româneşti. 

Pe plan extern, România a participat la toate reuniunile politice, respectiv Forumurile anuale şi Conferinţele Regionale, la nivel de ministru sau secretar de stat.

A fost atrasă colaborarea unor organizaţii internaţionale reprezentate în România. Astfel,  a fost încredinţat PNUD un proiect consacrat Alianţei Civilizaţiilor şi a fost desemnat un partener pentru societatea civilă (Fundaţia Scheherazade). În cursul anului 2009, s-au alăturat reţelei instituţionale Departamentul-Catedra UNESCO pentru schimburi inter-culturale şi inter-religioase, Centrul European UNESCO pentru Învăţământ Superior (CEPES), şi Comisia Naţională a României pentru UNESCO. Grupul de lucru inter-instituţional s-a transformat într-un Comitet Director (anexă) cu compoziţie deschisă, care include în prezent şi organizaţii de tineret.

A fost extinsă şi platforma politică de sprijin pentru Alianţa Civilizaţiilor prin atragerea colaborării directe a Comisiei Parlamentare pentru relaţii cu UNESCO, urmată de dobândirea auspiciilor conducerii Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru evenimente consacrate Alianţei Civilizaţiilor. În fine, au fost desemnaţi ca ambasadori onorifici ai Alianţei Civilizaţiilor pentru România, profesorul universitar dr. George Grigore, reputat arabist şi expert în studii coranice, academicianul Răzvan Teodorescu şi actriţa Maia Morgenstern.

Pe de altă parte, au fost iniţiate activităţi în parteneriat cu ambasadele Spaniei şi Turciei.

 

Principalele acţiuni realizate

Acţiunile cele mai semnificative organizate sub auspiciile Alianţei Civilizaţiilor  pe parcursul anilor 2009-2010: 

-         acţiuni emblematice (flagship) realizate de Departamentul pentru Relaţii Interetnice (Şcoala de vară cu tema „Tineretul şi dezvoltarea de oraşe multiculturale” în cooperare cu PNUD, „Plurilingvismul în educaţie şi rolul său în formarea unei culturi a comunicării şi dialogului”, în cooperare cu Ambasada Turciei şi MAE, seminarul naţional interdisciplinar „Istorie şi educaţie multiculturală”, editarea manualului auxiliar pilot „Istoria Minorităţilor Naţionale din România”), adăugate finanţării a zeci de proiecte iniţiate de Departament sau de organizaţii ale societăţii civile;

-         conferinţele tematice susţinute în străinătate şi în ţară de profesorul George Grigore, ambasador onorific pentru Alianţa Civilizaţiilor („Acceptarea „celuilalt” în viziunea lui Ibn Arabi” – Islamabad, „Dialogul între religii în România” – Riad, „Liderii în miezul comunităţilor”, Erbil, Irak, „Dialogul Islam – Creştinism: succes sau eşec?” – Bucureşti);

-         conferinţe realizate de organizaţii ale societăţii civile („Dialogul Orient-Occident” – Universitatea din Cluj, „Enabling youth in a multi-cultural community” – PATRIR Cluj, „Dezvoltare durabilă la Marea Neagră” – Liga Studenţilor Români din Străinătate”, „1000 de ani de la naşterea lingvistului uigur Mahmud Kaşgarli” – Tuna Foundation);

-         Conferinţa „Anul Internaţional al Tineretului: Dialog şi Înţelegere Reciprocă”, (PNUD,  în cooperare cu Primăria Municipiului Bucureşti);

-         seminarul bilateral Spania – România pe tema „Alianţa Civilizaţiilor prin educaţie”;

-         Festivalul de muzică pentru copii dedicat diversităţii religioase, etnice şi lingvistice;

-         semnarea unei „Carte a Alianţei Civilizaţiilor în România” de către 50 de personalităţi publice şi reprezentanţi activi în domeniu ai mediului guvernamental şi neguvernamental;

-         realizarea unor interviuri şi prezentări pe tema Alianţei Civilizaţiilor în mass-media (publicaţii scrise, TV, Internet);

-         lansarea unui web-site al Alianţei Civilizaţiilor din România.

 

Principii de elaborare a Planului cadru 2011-2013

Cel de-al doilea Plan cadru de acţiune pentru Alianţa Civilizaţiilor este conceput în spiritul principiilor transparenţei, deschiderii spre societatea civilă, cooperării şi comunicării. 

Obiectivele generice ale Alianţei Civilizaţiilor,  precum şi cele reflectate în primul plan de acţiune pentru România, rămân valabile şi pentru cel de-al doilea Plan naţional cadru.

 Agenda activităţilor păstrează aceeaşi structură ca şi planul precedent şi reflectă acţiunile tuturor membrilor Comitetului Director precum şi ale altor parteneri interesaţi din societatea civilă, care au prezentat contribuţii în etapa de dezbatere publică a proiectului.

 Acţiunile propuse nu reprezintă o listă exhaustivă ci un minimum de direcţii de interes cărora li se pot adăuga orice alte iniţiative care corespund obiectivelor, principiilor şi domeniilor prioritare ale Alianţei Civilizaţiilor, într-un orizont de timp de 3 ani (2011-2013).

 

Agenda activităţilor preconizate

A. Creşterea vizibilităţii Alianţei Civilizaţiilor în plan naţional 

  • - Organizarea anuală a unui Forum naţional pentru Alianţa Civilizaţiilor, sub auspiciile Parlamentului României.
  • - Popularizarea planurilor de acţiune pentru Alianţa Civilizaţiilor ale  organizaţiilor internaţionale din care face parte şi România, angajate în realizarea obiectivelor acesteia (Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, UNESCO).
  • - Informarea permanentă a opiniei publice privind Alianţa Civilizaţiilor şi acţiunile realizate sub auspiciile acesteia în România, prin mijloacele proprii instituţiilor guvernamentale, precum şi ale organizaţiilor societăţii civile implicate.
  • - Iniţierea unei campanii sistematice de informare a mass-media în legătură cu obiectivele şi acţiunile Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Participarea la nivel politic adecvat la Forumurile anuale şi Conferinţele ad-hoc ale Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Introducerea sistematică a temelor specifice Alianţei Civilizaţiilor în programele de radio şi televiziune.
  • - Accentuarea caracterului interactiv al web-site-ului dedicat Alianţei Civilizaţiilor din România.
  • - Introducerea pe agenda pregătitoare şi a discuţiilor din cadrul modelelor de conferinţe ale Naţiunilor Unite a principiilor şi obiectivelor Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Instituirea unei diplome de merit „Dimitrie Cantemir” care să fie acordată anual unor persoane sau organizaţii cu contribuţii deosebite la realizarea obiectivelor Alianţei Civilizaţiilor.

 B. Iniţiative instituţionale naţionale 

  • - Atragerea sub auspiciile Alianţei Civilizaţiilor a contribuţiilor unor noi organizaţii, cu precădere din domeniul universitar şi mass-media.
  • - Organizarea de evenimente publice cu participarea ambasadorilor naţionali ai Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Identificarea şi atragerea unor noi personalităţi din domeniul ştiinţelor socio-umane în rolul de ambasadori onorifici ai Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Desemnarea de puncte de contact în principalele centre universitare din România pentru organizarea de activităţi consacrate Alianţei Civilizaţiilor
  • - Identificarea în rândul publicaţiilor cotidiene şi săptămânale a unor ziarişti interesaţi în specializarea tematică specifică Alianţei Civilizaţiei.
  • - Implicarea mediului de afaceri în promovarea unor activităţi legate de încurajarea multilingvismului şi a dialogului intercultural.
  • - Realizarea unor parteneriate cu edituri româneşti pentru publicarea unor volume semnificative sub logo-ul Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Organizarea Programelor de masterat Comunicare interculturală, Management intercultural şi Administrarea afacerilor de Departamentul-Catedra UNESCO pentru schimburi interculturale şi inter-religioase, programe cu un accent intercultural pronunţat
  • - Organizarea unui programului de pregătire pentru cadre didactice pe tema „Istoria – instrument de educaţie interculturală”.  Reeditarea lucrării „Istoria minorităţilor naţionale din România” şi dotarea unor biblioteci şcolare cu această carte.
  • - Includerea unor standuri ale Alianţei Civilizaţiilor în cadrul principalelor saloane şi târguri de carte.
  • - Realizarea în parteneriat interguvernamental a proiectului “Trasee interculturale în România”.
  • - Continuarea programelor de pregătire pe tema dialogului intercultural cu tinerii la nivel regional.

 C. Integrarea obiectivelor „Alianţei Civilizaţiilor” în politicile şi activităţile de promovare a dialogului intercultural

  • - Conferinţa internaţională CEPES - UNESCO „Dialogul inter-universitar euro-asiatic cu privire la învăţământul superior” organizată în colaborare cu Departamentul-Catedra UNESCO pentru schimburi inter-culturale şi inter-religioase.
  • - Programul de pregătire „Standarde de excelenţă în pregătirea profesorilor în / din medii interculturale”, destinat formatorilor din Europa de Sud – est, organizat de CEPES - UNESCO.
  • - Conferinţa internaţională Spania – România pe tema „Contribuţia Alianţei Civilizaţiilor la ameliorarea climatului de securitate”.
  • - Prezentarea experienţei României în promovarea dialogului interetnic şi intercultural pe plan internaţional prin prezentarea de rapoarte Secretariatului şi la reuniunile Alianţei Civilizaţiilor.
  • - Crearea unui stand special al Alianţei Civilizaţiilor în cadrul „Salonului de carte, presă şi muzică” (Muzeul Naţional de Istorie).
  • - Organizarea de acţiuni de dialog intercultural pe nivel regional şi subregional (Marea Neagră, Dunăre)
  • - Lansarea unei lucrări importante pe tema comunicării între culturi la târgul de carte „Gaudeamus”.
  • - Iniţierea unei campanii privind introducerea în programele instituţiilor de învăţământ preuniversitar a unor discipline opţionale privind diversitatea culturală.
  • - Organizarea de vizite de documentare în lăcaşuri culturale şi de cult reflectând diversitatea religioasa din România;
  • - Realizarea unor platforme interactive Internet, de tip blog, destinate dezbaterii temelor dialogului inter-religios şi intercultural, colaborării şi schimbului de bune practici.
  • - Lărgirea cercului de colaboratori din rândul ambasadelor acreditate la Bucureşti în realizarea de acţiuni bilaterale sau multilaterale în România
  • - Realizarea unei expoziţii de fotografie pe tema „Alianţa Civilizaţiilor. Omul, casa, biserica”, la Tirana, Albania.
  • - Organizarea de evenimente cultural-artistice care să reflecte diversitatea culturală şi valorile comune ale comunităţilor religioase care trăiesc în România.
  • - Promovarea patrimoniului cultural al etniilor din România la nivelul turismului naţional şi internaţional.
  • - Organizarea unei Conferinţe publice dedicate scrierilor lui Nicolae Milescu – Spătaru referitoare la contactul cu civilizaţia Chinei
  • - Simpozionul Internaţional “Cartea. România. Europa” organizat de Biblioteca Metropolitană Bucureşti
 
template joomla