Planul regional de actiune

Această Strategie Regională a fost prima strategie adoptată în cadrul Alianţei  şi are la bază activitatea anterioară a ţărilor membre, a organizaţiilor internaţionale şi regionale şi a altor actori importanţi din societatea civilă. Prin consolidarea cooperării regionale dintre ţări, popoare şi comunităţi, prin acţiuni comune, această Strategie Regională are scopul de a contribui la bunele relaţii de vecinătate, de a ajuta ţările respective să îndeplinească cerinţele şi condiţiile criteriilor de la Copenhaga şi din Procesul de Stabilizare şi Asociere şi astfel de a aduce întreaga regiune mai aproape de Uniunea Europeană.

Unele iniţiative comune planificate pentru intervalul 2010-2012 au fost discutate în sesiuni de lucru, astfel: proiectele legate de învăţământ, şi anume predarea istoriei; un simpozion pe tema “Identitate şi participare:  tineretul transcultural din sud-est”; crearea unei platforme pentru profesori şi studenţi cu privire la dialogul şi colaborarea interculturale; schimburile de studenţi şi profesori din regiune; un proiect educaţional privind Drepturile Omului, denumit “Drepturile noastre”; reţeaua Dialogue-Café; o conferinţă regională a tineretului pe tema dimensiunii religioase a dialogului intercultural; ateliere pentru cinematograful şi mass-media din Balcani, schimburi în cadrul stagiilor de instruire în mass-media şi jurnalism; un concurs de jurnalism pe tema toleranţei etnice şi religioase, cinema şi mass-media etc.

În prezent se preconizează finalizarea unui Plan de Acţiune pentru 2010-2012 şi stabilirea acestuia în vederea prezentării la Cel de-al Treilea Forum al Alianţei ce va avea loc în 28-29 mai 2010 la Rio de Janeiro, Brazilia.

Preambul

Alianţa Civilizaţiilor, lansată în anul 2005 de către Secretarul General al Naţiunilor Unite şi având drept co-autori Spania şi Turcia, are scopul de a construi punţi între societăţi, de a promova dialogul, înţelegerea reciprocă şi cooperarea, precum şi de a forma o voinţă politică comună în sensul soluţionării dezechilibrelor existente în lume. Alianţa Civilizaţiilor, ca iniţiativă politică a Secretarului General al Naţiunilor Unite, este susţinută de un Grup de Prieteni constituit din peste o sută de membri cuprinzând diverse state şi organizaţii internaţionale. În plus, Alianţa se bucură de o largă reţea de parteneri şi parteneriate cu municipalităţi, organizaţii ale societăţii civile, corporaţii, fundaţii, universităţi, organizaţii religioase etc.

Alianţa răspunde convingerii larg răspândite între popoare, culturi, organizaţii religioase şi non-religioase conform căreia toate societăţile împărtăşesc aceeaşi umanitate şi depind una de cealaltă în încercarea de a se bucura de stabilitate, prosperitate şi o coexistenţă paşnică. Alianţa caută să soluţioneze disensiunile dintre societăţi şi comunităţi prin promovarea pluralismului şi a bunei gestionări a diversităţii ca factori esenţiali pentru buna guvernanţă, pe baza respectului reciproc între persoane cu diferite origini etnice, culturale şi religioase şi susţine mobilizarea unor acţiuni concertate în acest sens. Această acţiune reflectă voinţa vastei majorităţi a oamenilor de a respinge extremismul în orice societate şi de a promova respectul pentru diversitate, fie că este vorba de cea etnică, religioasă, culturală sau de altă natură.

În plus, prin recunoaşterea faptului că pluralismul şi gestionarea diversităţii sunt esenţiale pentru buna guvernanţă şi dezvoltarea umană durabilă, principalul scop al Alianţei este acela de a crea un mediu - la nivel local, naţional, regional şi global deopotrivă - cu o poziţie fermă în cadrul principiilor şi valorilor exprimate în Carta Naţiunilor Unite, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului din 1948 precum şi în Constituţia UNESCO, Declaraţia Universală UNESCO privind Diversitatea Culturală (2001) şi în alte acte normative şi juridice, hotărâri şi recomandări.

   

PARTEA I - ARIA DE APLICARE ŞI PRINCIPIILE STRATEGIILOR REGIONALE ALE AC

Pentru transformarea obiectivelor şi aspiraţiilor globale în realizări locale, Alianţa dispune de două mari instrumente politice: Planurile Naţionale şi Strategiile Regionale pentru Dialog şi Cooperare Interculturală.

Ambele instrumente trebuie dezvoltate ţinându-se cont de prevederile dreptului internaţional, de hotărârile şi politicile regionale, precum şi de cadrele legale naţionale ce guvernează drepturile omului, civile, economice, sociale şi culturale de bază ce stau la baza dialogului intercultural.

De asemenea, pornind de la realizările iniţiativelor internaţionale, regionale şi locale de până acum, Strategiile Regionale sunt menite să stabilească şi să asigure un cadru viabil şi continuu pentru dezvoltarea politicilor în principalele zone de interes. Strategiile Regionale ţintesc creşterea nivelului de sensibilizare privind necesitatea unei mai intense cooperări transfrontaliere şi a unor instrumente de politică dezvoltate în comun care să le permită partenerilor să facă faţă cu succes dificultăţilor cu care se confruntă împreună.

Acest cadru comun formează un cadru propice pentru dialogul intercultural, în care persoanei i se garantează siguranţa şi demnitatea, egalitatea de şanse şi participarea, unde diversele opinii pot fi exprimate liber fără teamă, unde există spaţii comune, create pentru ca schimburile dintre indivizi din diferite medii -  cultural, religios, ştiinţific sau artistic - şi schimburile dintre popoare să poată avea loc. În plus, acest cadru se constituie într-o sursă pentru proiecte de bune practici, inspiră noi iniţiative, dezvoltă standarde ambiţioase şi deschide calea către strategii eficiente şi bune practici pentru dialogul intercultural.

Strategiile Regionale au la bază o abordare cu trei laturi:

a. Dărâmarea zidurilor: promovarea cetăţeniei democratice şi libera circulaţie a ideilor, încurajarea gestionări eficiente a diversităţii din punct de vedere juridic, politic şi social, stimularea respectului şi toleranţei inter-etnice şi inter-religioase, lupta împotriva rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei, intoleranţei asociate acestora şi discursului urii, asigurarea drepturilor femeii şi a egalităţii între sexe, toate acestea jucând un rol semnificativ în construirea încrederii reciproce între popoare şi a societăţilor democratice tolerante în regiune;

b. Construirea punţilor: intensificarea schimburilor dintre popoare, dezvoltarea capacităţilor interculturale prin programe educative, artistice şi mass-media de natură să crească nivelul de sensibilizare faţă de complexitatea problemelor de identitate şi să asigure individului instrumentele necesare pentru angajarea deplină şi eficientă în procesele de dialog intercultural;

c. Împărţirea spaţiilor: crearea unor spaţii în care se poate face schimb de idei, experienţe şi convingeri într-un mediu de încredere şi respect, în care conflictele pot fi rezolvate în mod eficient şi în care comunicarea interactivă poate decurge liber.

Strategiile Regionale se concentrează asupra dezvoltării unor activităţi comune şi/sau transnaţionale într-un cadru general mai larg care acoperă practic cele patru câmpuri de acţiune ale Alianţei - învăţământul, tineretul, mass-media şi migraţia.

Acestea au rolul de a genera un proces de responsabilitate şi participare comună în proiectele Alianţei şi de a stimula o cooperare mai intensă între ţările ce se confruntă cu dificultăţi comune, precum şi de a crea noi posibilităţi de “dărâmare a zidurilor”, de “construire a punţilor” şi de a crea “spaţii comune” într-o regiune. Deşi sunt independente de Planurile Naţionale, Strategiile Regionale sunt un stimul pentru viitoarele Planuri Naţionale şi/sau extinderea acestora, creând noi posibilităţi pentru interacţiuni, iniţiative comune şi pentru obţinerea unor rezultate concrete.

Deşi sunt impulsionate de la nivel guvernamental, Strategiile Regionale au la bază strânsa cooperare cu şi între o serie vastă de părţi interesate, şi anume: organizaţiile internaţionale şi regionale competente, care deţin un rol-cheie prin schimbul de expertiză dintre ele şi care pun la dispoziţie resursele necesare în ceea ce priveşte informaţiile, instrumentele de implementare a politicii şi finanţarea; municipalităţile şi consiliile locale; partenerii din societatea civilă - ONG-urile, organizaţiile voluntare şi civice, fundaţiile, comunităţile locale, bisericile şi organizaţiile religioase - care au un rol crucial în obţinerea rezultatelor şi catalizarea acţiunilor în ţările ce mobilizează mişcări de masă; sectorul privat, care la rândul său  joacă un rol important nu numai deoarece se confruntă cu dificultăţi legate de tensiuni interculturale, ci şi, mai ales, pentru că poate servi ca platformă pentru schimburile de experienţă, difuzând bunele practici şi fiind astfel activ angajat în buna conducere a pluralismului şi gestionare a diversităţii.

Strategiile Regionale au la bază activitatea de până acum a statelor, organizaţiilor internaţionale şi regionale şi a altor actori relevanţi. Ele au scopul de a asigura o bază regională proiectelor AC, extinzând experienţele reuşite şi oferind posibilitatea unor noi iniţiative novatoare, în urma unui studiu preliminar privitor la necesităţile, aşteptările sau cererile comune.

   

PARTEA II - PRINCIPALELE DIRECTIVE ŞI OBIECTIVE ALE STRATEGIEI REGIONALE

Strategia Regională a AC privind Dialogul şi Cooperarea Interculturale în Europa de sud-est vizează realizarea obiectivelor menţionate în Preambul şi în Partea I, având scopul de a încuraja pacea durabilă, dezvoltarea şi drepturile omului pentru toţi, precum şi relaţiile de bună vecinătate în regiune.

În prelungirea cadrului general al Alianţei, reiterat în Preambul, această Strategie Regională are la bază idealurile şi principiile Cartei Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale a Uniunii Europene, Convenţiei Europene asupra Drepturilor Omului, Convenţiei-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Convenţiei Culturale Europene precum ale altor Declaraţii, Rezoluţii sau Recomandări ale Consiliului Europei, şi anume “Carta Albă a Dialogului Intercultural - Să trăim împreună în egalitate şi demnitate” precum şi ale Actului Final de la Helsinki şi documentele relevante ulterioare ale OSCE.

De asemenea, în cadrul acestei Strategii Regionale sunt fructificate angajamentele exprimate în diverse Declaraţii adoptate de către Şefii de Stat ai ţărilor din Europa de sud-est în cadrul Forumurilor Regionale organizate de UNESCO pe tema Dialogului Între Civilizaţii (Ohrid 2003, Tirana 2004, Varna 2005, Opatija 2006, Bucureşti şi Sibiu 2007, Atena 2008 şi Cetinje 2009) precum şi în Carta pentru Cooperare Culturală a Ministerelor Culturii din Europa de sud-est, semnată la Copenhaga în anul 2005, şi în Conferinţele Ministeriale anuale privind Patrimoniul Cultural din sud-estul Europei pe tema “Patrimoniul Cultural: o punte către un spaţiu comun”.

Această Strategie Regională porneşte de la reafirmarea angajamentului CoE şi al Comisiei Europene de a continua Procesul Ljubljana prin programul regional comun din domeniul patrimoniului cultural şi natural în vederea promovării reconcilierii, a dialogului intercultural şi a procesului de dezvoltare în sud-estul Europei.

De asemenea, această Strategie Regională are în vedere procesele continue şi iniţiativa ce vizează intensificarea cooperării regionale, şi anume în cadrul Procesului de Cooperare în Europa de sud-est (SEECP) şi al Consiliului pentru Cooperare Regională (RCC), ce contribuie la promovarea în continuare a unei mai bune înţelegeri şi a dialogului între diferite culturi şi religii, a demnităţii popoarelor şi a respectului pentru diversitatea naţional lingvistică, culturală şi religioasă a acestora.

Această Strategie Regională are la bază realizările Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-est în cultivarea păcii, democraţiei, respectului pentru drepturile omului, a prosperităţii economice şi securităţii în regiune. Realizările Grupului de Lucru Educaţie şi Tineret din cadrul Pactului de Stabilitate în promovarea activă a problemelor educaţiei şi tineretului din regiune, în special în contextul dialogului privitor la politică, al construirii capacităţii şi al schimbului de bune practici sunt de o importanţă specială pentru această Strategie, precum şi acţiunile ce sunt în prezent continuate de către Consiliul pentru Cooperare Regională ca structură ce succede Pactului de Stabilitate, în special în domeniul cooperării regionale în probleme de educaţie prin Grupul de Lucru al Consiliului de Cooperare Regională pentru Cultivarea şi Construirea Capitalului Uman (Regional Cooperation Council Task Force Fostering and Building Human Capital) şi Iniţiativa Novi Sad.

Această Strategie Regională are în vedere şi Declaraţia Comună a Ministerelor Educaţiei din Europa de Sud-est cu privire la “Construirea Capitalului Uman şi Promovarea Diversităţii prin Dialog, Creativitate şi Inovaţie” (Oslo 2008), precum şi angajamentul faţă de cooperarea regională în educaţie luat prin Protocolul de Acord dintre Ministerele responsabile pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cercetare din Europa de Sud-est (Istanbul 2007). În acest sens, Iniţiativa pentru Reformă în Educaţie din Europa de sud-est (ERI SEE) ca principalul cadru de implementare a Acordului şi platformă de cooperare regională în domeniul educaţiei trebuie îmbunătăţită în continuare, urmând să ajungă o reţea cu adevărat regională.

În plus, această Strategie Regională va promova, susţine şi asigura continuarea activităţilor regionale întreprinse sub umbrela Alianţei Civilizaţiilor sau de către partenerii acesteia, în cadrul Planurilor Naţionale ale ţărilor din regiune sau al altor iniţiative din domeniu, cum ar fi apropiatul Summit al Şefilor de Stat din Europa de sud-est organizat de UNESCO ce va avea loc în Istanbul în 2010 şi Cea de-a Doua Conferinţă Mondială pentru Dialog între Religii şi Civilizaţii programată pentru 2010 în Ohrid şi Forumul de la Tirana din 2009 pentru Dialog Inter religios.

De asemenea, această Strategie Regională va pune în practică priorităţile Planurilor de Implementare ale Alianţei, angajamentele luate în cadrul Forumurilor Alianţei, şi anume în Madrid (ianuarie 2008) şi în Istanbul (aprilie 2009), precum şi recomandările adoptate la Evenimentul pentru Tineret organizat în cadrul Forumului AC de la Istanbul. Această Strategie Regională intenţionează să utilizeze toate aceste instrumente în vederea promovării unui proces treptat de cooperare intensificată între ţări, popoare şi comunităţi având ca scop contribuţia la construirea unor societăţi pluraliste caracterizate de diversitate socio-culturală şi religioasă ce au la bază valori comune, o mai bună înţelegere, încredere şi respect reciproce.

Această Strategie Regională reafirmă faptul că o cooperare regională eficientă, promovarea dialogului şi buna gestionare a diversităţii contribuie în mod esenţial la îndeplinirea de către ţările din regiune a condiţiilor şi cerinţelor criteriilor de la Copenhaga şi ale procesului de Stabilizare şi Asociere, aducând astfel întreaga regiune mai aproape de Uniunea Europeană.

Această Strategie Regională şi-a propus să contribuie la înlăturarea disensiunilor şi conflictelor din regiune printr-o viziune comună şi coerentă asupra cooperării regionale. Pentru realizarea acestor obiective, strategia se bazează pe părţi interesate dintre cele mai diverse, cum ar fi organizaţii internaţionale şi regionale, guverne naţionale şi locale, municipalităţi, organizaţii ale societăţii civile, fundaţii, universităţi şi şcoli, companii, organizaţii religioase şi persoane fizice.

Dialogul intercultural reprezintă un instrument-cheie în soluţionarea unora dintre cele mai importante provocări cu care Europa şi regiunea Europa de sud-est se confruntă în prezent şi constituie unul dintre cele trei obiective strategice ale Agendei Europene pentru Cultură. Această Strategie Regională se va concentra în primul rând asupra tineretului şi educaţiei, fără a neglija mass-media, având mereu în vedere că Alianţa încearcă să rezolve şi problemele puse de migraţie din perspectiva integrării şi că pe termen lung acest subiect trebuie luat în considerare în vederea optimizării impactului acestei Strategii. Astfel, această Strategie Regională va viza tinerii în vârstă de până la 30 de ani care, reprezentând o rezervă vitală de talent, idei şi energie, constituie un avantaj esenţial în depăşirea dificultăţilor apărute în procesul de construire a societăţilor tolerante şi participative pe baza unei noi paradigme a bunei guvernanţe, pluralismului şi gestionării diversităţii.

Strategia se va concentra şi asupra educaţiei, deoarece aceasta este o zonă de mare importanţă pentru intensificarea procesului de construire a capacităţilor tineretului, a îmbunătăţirii cunoaşterii şi abilităţilor în scopul integrării tinerilor de ambele sexe în societate şi economie şi al creării pentru aceştia a posibilităţii efective de a modela viitorul.

Această Strategie Regională va consolida rolul femeilor în iniţiativele pentru tineret în domeniul educaţiei, mass-media şi al dialogului intercultural şi va aduce în atenţie problemele legate de gen şi drepturile egale dintre bărbaţi şi femei în aceste domenii.

Pentru a încuraja societăţile deschise şi tolerante şi a promova cetăţenia activă, cetăţenii trebuie să aibă competenţe interculturale, care constituie un factor-cheie pentru întărirea dialogului intercultural. Cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile importante cu deosebire pentru competenţele interculturale sunt cele legate de comunicarea în limbi străine, competenţele sociale şi civice, precum şi conştiinţa şi exprimarea culturală.

Importanţa includerii problemelor de mass-media este binecunoscută datorită influenţei acestora în formarea concepţiilor şi atitudinilor colective, şi potenţialului acestora de a servi ca punte între culturi şi societăţi. În acest sens, strategia de faţă îşi propune să contribuie la asigurarea libertăţii presei şi la a relatărilor şi prezentărilor responsabile, obiective şi oneste ale unei diversităţi de perspective.

În plus, Strategia va avea în vedere şi  utilizarea “noilor medii”, a Internetului şi dezvoltarea producţiei şi distribuţiei mediilor digitale ca modalitate eficientă de intensificare a comunicării dintre popoare şi de conciliere a diferenţelor culturale şi religioase.

Creşterea diversităţii culturale constituie o caracteristică esenţială a societăţii moderne, în principal datorită migraţiei şi mobilităţii populaţiilor. Migraţia internaţională este una dintre zonele în care, prin acţiuni concertate, se reduc tensiunile transculturale şi se îmbunătăţeşte stabilitatea regională. Integrarea migranţilor înseamnă practic îmbunătăţirea coeziunii sociale şi evitarea marginalizării grupurilor vulnerabile, cum ar fi tinerii migranţi şi femeile migrante. Astfel, această Strategie va viza promovarea înţelegerii şi dialogului interculturale şi a problemelor de integrare cu care se confruntă grupurile-ţintă, printre altele, prin campanii de informare, workshop-uri cu mai multe părţi interesate, evenimente media şi alte măsuri publice de includere socială, precum şi prin campanii de instruire.

Această Strategie Regională subliniază că dezvoltarea în continuare a cooperării în aceste domenii va contribui la consolidarea drepturilor omului pentru toţi; la asigurarea drepturilor femeii şi a egalităţii între sexe; la promovarea respectului şi toleranţei interetnice, interculturale şi interreligioase; la încurajarea liberei circulaţii a ideilor; la dezvoltarea educaţiei tineretului axate pe abilităţi şi competenţe interculturale; la cultivarea dialogului intercultural; la promovarea integrării migranţilor; precum şi la combaterea delictelor de ură, toate acestea jucând un rol semnificativ în construirea încrederii reciproce între popoare şi a unor societăţi civile democratice coezive în regiune.

Transformarea Europei de sud-est într-o regiune în care popoarele sunt angajate împreună în găsirea unor soluţii colective pentru provocările comune cu care se confruntă constituie obiectivul comun al acestei Strategii Regionale.

   

PARTEA III - MECANISMELE DE COOPERARE ŞI URMĂRIRE

Un Plan de Acţiune cu activităţi, deschis participării tuturor ţărilor din regiune şi care va fi pus în aplicare pe o perioadă de doi ani (2010-2012), va fi discutat la Conferinţa de la Sarajevo din 14 decembrie 2009. După finalizare şi acceptarea de către specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile şi sub îndrumarea Punctelor Focale Naţionale, Planul de Acţiune va fi prezentat în Cadrul celui de-al Treilea Forum Anual AC, care va avea loc în Rio în luna mai 2010.

Pe lângă întâlnirea ministerială, Conferinţa de la Sarajevo va asigura o platformă pentru angajarea societăţii civile, sectorului corporativ, fundaţiilor etc. în angajamente concrete de participare şi susţinere financiară a diverselor acţiuni din Planul de Acţiune.

Comunitatea Punctelor Focale din Europa de sud-est va asigura urmărirea implementării acţiunilor din Planul de Acţiune cu asistenţa secretariatului Alianţei Civilizaţiilor şi sprijinul altor parteneri.

Această comunitate se va întruni ori de câte ori este necesar, dar cel puţin de două ori pe an. Va fi creată o sub-secţiune a website-ului AC pentru comunicarea informaţiilor privitoare la această Strategie Regională, urmând ca implementarea Planului de Acţiune şi a reţelei acesteia să fie exploatată din plin.

În viitor, în cadrul Forumurilor anuale ale Alianţei (în Qatar în 2011 şi Viena în 2012) se vor comunica celorlalţi parteneri cazurile de succes şi învăţămintele desprinse de-a lungul activităţii şi se vor face rapoarte ale succeselor înregistrate în implementarea acestei Strategii Regionale. Anual, cu ocazia Forumurilor AC se va organiza o „piaţă” of angajamentelor faţă de această Strategie Regională.

În 2012 urmează să se organizeze, prin rotaţie, o nouă Conferinţă pentru efectuarea bilanţului rezultatelor obţinute în acest Prim Plan de Acţiune şi pentru adoptarea unui al Doilea Plan de Acţiune (2013-2015).

   
template joomla